Birthday Thoughts

This birthday I realized I’m not afraid of getting old.

I’m not terrified that my skin gets wrinkled or my hair turns grey (that’s not something new anyway).

But if I’m scared of something,

I’m scared of being far away from those who make me feel young and alive.

Aditza, who says the funniest things with a serious face

Lili, who can share 100 smiles per second with her eyes

Ani, who amazes me with her wisdom

Mari, who always has something tough to say

Alina, and her crazy songs & hair

Sami, and his adventures

Dani, with a crazy courage

Magda, and her ideas of having fun

Flo, and his creativity bursts

Mom, who’s not afraid to believe in miracles

My niece Ana, and her imaginary world where to wolf is a good guy

My niece Chloe, who hangs on my neck and doesn’t wanna go and looks right through me with her blue eyes

My nephew Jedidiah, and his cute stories about flying reindeers, dinosaurs princess and monkey hamsters

My high school long enduring friends: Sonia, Maria, InaP, Lupina, AnaC, AlinaI, LigiaC who I hope to still find willing for adventure

My college friends: Iulia, Alexia & CriCri

And.. I’m sorry if I missed anybody.

In the meantime, i thank those who are still around me for doing a great job helping me not to go crazy :)) and the champion is Lowell, with his "Cristina" voice and silly lyrics.

I think I did my part in being a responsible adult so far,

and this year I should work some more on learning how to be a kid again,

So…excuse-me but I gotta go finish my sand castle.

Cand vine "printul"?

Nu stiu cine mai urmareste sau nu acest blog, sper doar sa fie de folos celor care din intamplare citesc aceasta postare.

Toti ne-am pus intrebarea la un moment dat, cum il/o deosebim pe “the one”? Si cumva, viata noastra se invarte in incercarea de a descoperi cine este.

Un sfat bun primit de la sora mea, spunea..sa nu te rogi niciodata specific “Doamne,da-mi pe X sau pe Y” Ci intotdeauna rugaciunea ta sa fie “Doamne da-mi ce ai mai bun pentru mine”…nu de alta dar s-ar putea sa te asculte si sa-ti dea ce vrei dar sa ratezi tinta cea mare.

Uitandu-ma inapoi ii multumesc ca nu mi-a dat ce am cerut, ci ceea ce stia El ca e pt mine. Ce mult as fi ratat...

Ideea e, ca atunci cand esti indragostit pana peste cap si suferi de nu mai poti, nu-ti pierde timpul visand la cum iti vei petrece viata alaturi de X, cautand semne ceresti care sa confirme de cele mai multe ori doar o voce din mintea ta. Ramai pe pozitii, tine ochii deschisi, si cel mai important lucru : nu inceta sa te rogi pt “the one”. Ca ai idee cine e, ca nu, roaga-te pt el/ea, unde o fi, vorbeste cu Dumnezeu despre cum ti-ar placea sa fie, spune-i si ca vrei sa te ajute la vase, si ca vrei sa zambeasca frumos..Cineva le aude, si crezi sau nu, in perioada cat astepti, El le pregateste.

Ce-mi place mie, e ca, de fiecare data le pregateste MULT mai mult decat am cerut sau visat noi.

Si daca atunci cand in sfarsit “printul’ ajunge si incepe calatoria, observi si lucruri care te deranjeaza, nu te intriga prea tare, cateodata Dumnezeu le lasa intentionat acolo, mici tepusi de modelat caracterul.Sunt spre binele tau pana la urma.

Mi-aduc aminte de “lista” pe care i-o insiram in clipele de dor Domnului, despre cum as vrea sa fie “el” , lucruri marunte, obisnuite, dar si neobisnuite, bineinteles unele nici nu faceau parte din criteriul eliminatoriu in recunoasterea alesului, dar I le-am cerut oricum pt ca stiam ca El poate. Si imi pare bine ca am facut-o, pentru ca atunci cand a aparut, am stiut cine e, pentru ca avea pana si acele mici lucruri pe care in secret numai D-zeu le stia. As putea spune ca m-a salvat de o lupta in luarea unei decizii, El ma purta pe aripi si imi dadea pace aratandu-mi calea cu finete si bucurie.

Am trecut si pe acolo unde ,daca intamplator purtam aceeasi culoare cu persoana de care imi placea,era semn, sa nu mai zic cand ii vedeam numele scris pe vreun gard …nu va lasati inselati de lucruri asa mici..Dumnezeu nu-si extrage semnele din sacul coincidentelor, sunt mult prea mari sa le incadrezi in categoria: obisnuit.

Sfatul meu pentru cei care inca sunteti in asteptare, sau in confuzie, continua sa traiesti pentru ce te-a chemat El sa traiesti , lasa suferintele puerile si bucura-te de tinerete, de prieteni, familie, pretuieste ceea ce ai.Nu ajuta cu nimic sa tanjesti dupa ceva care oricum nu-si are vremea acum. Lui ii place sa te poarte calm pe aripi in timp ce iti traiesti povestea de dragoste pe care ti-a scris-o.

Dumnezeu este o realitate nu o senzatie

Sunt pentru prima data in aeroportul Otopeni dincolo de portile de verificare..si da..de data asta a venit randul sa zbor si eu cu un avion normal, sa plec din tara pentru o vreme…
Stau intr-un fel de sala de asteptare deschisa, la poarta nr 2 unde va avea loc imbarcarea pentru Paris.Unii oameni dorm, altii se imprietenesc dar isi verifica biletele si observa ca locurile lor sunt cam departate, altii se plimba cu ochii mari buluciti – ori fiindca e ceva nou pentru ei, ori pentru ca de obicei la ora asta se doarme.La mine sunt ambele..ma intreb ce ochi am ..
M-au condos 6 persoane la aeroport, se uita lumea ca la vreo oficialitate ce beneficiaza de escorta.Eu inca nu realizez ca plec..am venit la aeroport, ca si alte dati cu impresia ca pleaca altcineva.In familia noastra, cand se pleaca, mai ales pentru multa vreme..toata lumea ar vrea sa vina la aeroport.Iti dai seama ce e la venire?!
Plasmele agatate pe aici arata tot felul de sporturi extreme, sky diving etc..si ma gandeam…la ce folos sa ai ocazia sa faci de toate in viata dar san u ai bucuria lui Dumnezeu cand treci prin ele..Rasurile lor mi se par sticloase si obosite..stiu, pentru ca am fost odata pe acolo…
Un tip care sigur e American se uita la cateva scaune distanta pe o revista cu prostii ca si cum cine stie ce roman elevat ar citi.

Brb.
Ma cheama la imabarcare.

…………..
Sunt deasupra unei tesaturi fine de nori.Tocmai am luat micul dejun..auzi..sa vezi norii pe care altadata ii priveai de jos, de sus si sa mai si mananci deasupra lor.Iti dai seama cum e sa iei la propriu masa cu Isus?
Eu nu pot sa-mi imaginez..dar abia astept.
Se mai vad si muntii, unii cu putina zapada presarata ici colo.
La imabarcare a fost bine.Avionul a tras la mal sa pasesc direct pe el, fara scari ajutatoare.
Mi-am gasit repede locul si de vreo 10 min. incercam sa-mi dau seama cum sa pun centura.Pur si simplu nu voia sa faca click.A aparut intre timp si vecinul de scaun, un domn chel si putin in varsta, Viorel, zis Vy, care a avut amabilitatea sa-mi arate ca nu era bine capatul unde incercam eu sa pun centura si sa-mi povesteasca despre cum se deschid usile la toaleta in cazul in care am nevoie…un om care n-a uitat ca a fost si el incepator.
Pana si cand au sosit cu masa, si-a aranjat servetelul in poala si mi-a zis sa fac si eu tot ce face el :)
Am urmat sfatul, mai putin partea cu mancatul.N-am putut avea si pofta lui.Mi-era cam rau de la stomac, dar mi-am facut curaj si acum e mai bine.Doar cand tremura avionul simt nevoia sa dorm ca nu cumva sa-mi fie rau.
Stau chiar in spatel aripii care a prins culoare rosiatica datorita rasaritului.
Nu pot sa scot capul pe geam sa fac o poza? ( Ce-ar fi chiar sa intreb asta cu o fata inocenta?)..Cred ca mi-ar sugera sa ies cu totul.
In ce tara sunt acum oare?
Are munti frumosi.In vai norii par ca niste ape involburate.
Cum sa atipesti cand la fiecare 5 min se schimba peisajul?
Norisorii astia au un dar sa stea suspendati atata vreme.Or fi buni cu zahar?
Un satuc cu doua luminite.
Acum observ ce scrie pe aripa : “Ne pas marcher a l’exterieur de l’ancadrament.”
De-ar stii si pisicile sa citeasca, ca nu stiu ce om ar vrea o plimbare pe acolo.
E asa firava toata tablaraia asta si totusi zboara.
Ce se mai cred unii pamanteni asa mari, dar de-aici de sus abia daca le observi furnicatura…si ce mare mi se pare si avionul asta si totusi de jos vezi doar o dara…omul unde merge tot mic si ca un abur pieritor e..
De n-ar fi Dumnezeu sa ne tina..cum tine norii..
Era cantarea aia cu ..”mai sus de nori..”..pe aici e destul de senin..mai sus de-aici oare cum e?
Zburatorul dardaie iar.Mai plec capul sa dorm o tura.

…………………………

In drum spre LA.Din 11h30, mai am 9. Cred ca ma aflu deasupra oceanului.Am impresia ca e atat de limpede incat ii vad si fundul.si niste scoici.
In Paris in aeroport, dupa ce d-l Viorel a mers la alt terminal, m-am reintalnit cu o doamna din Ro, care statuse la coada pe Otopeni in spatele meu.
Am reusit pana la urma sa ajung cu autobuzul la terminalul 2E, poarta 039.Erau tot felul de oameni, de toate natiile.
M-au inebunit cu franceza lor, ma impleticesc, parca nu mai stiu sa leg doua vorbe, daca sa raspund in franceza sau engleza..inca se aud ssss-urile lor, ca niste furculite zanganitoare.
Vecinii mei de locuri, sunt germani.Ea citeste reviste si doarme.El se uita la desene si rade singur.Dar sunt draguti, mi-au facut loc sa merg la toaleta, desi erau cu tavile ramase de la masa de pranz.
Eu mi-am ales meniul care se numea asa :”Saute of beef complemented by tomato sause with olives, rice with eggplant.”
L-am ales doar pentru beef..m-am gandit c-o fi ceva cu carne si intr-adevar a fost bun.A fost si o salata de muraturi cumva..ce continea samburi de ardei micuti si acri.Erau chiar deliciosi.De-astia nu m-am gandit sa pun la murat.
Nu stiu ce s-a intamplat cu stewrdesele, sa sunt mai multi stewarzi ca ele…imbracati ca niste piloti, vin si servesc masa la fiecare…ai zice ca te serveste capitanul in persoana.
Ne apropiem de Iceland – Reykjavik.Sunt la 10.668 m inaltime, mai sus decat Everestul…

___
Dupa cateva zile..

Tot nu-mi vine sa cred unde ma aflu…
Cum am ajuns aici? Cum s-a intamplat?
Am impresia ca atunci cand Dumnezeu te trimite undeva, dupa ce ajungi te face sa te simti ca si cum e ceva normal..cand defapt acum o luna nici nu visam macar ca ma voi afla aici.
Imi place ce mi se intampla..imi place patul, camera mea, strada, oamenii de pe ea..
Parca nu-l mai simt pe Dumnezeu la fel..nu ca El nu ar fi langa mine..ci cred ca vrea sa ma invete sa nu ma mai bazez pe sentimente asa mult.
“Dumnezeu este o realitate nu o senzatie.”..asta ar fi concluzia.

Tu umpli de veselie rasaritul si apusul indepartat

Te-ai gandit vreodata ca un esec poate fi defapt cel mai bun lucru "rau" care ti s-a intamplat vreodata? :))
Afla ca se poate !

Soapta iubirii El inca ne-o spune...

Noua melodie "Dumnezeu nu apare la stiri" - Vama Veche



Dumnezeu nu apare la Stiri
Dumnezeu nu omoara Delfini
Dumnezeu nu topeste Ghetari
Dumnezeu n-are Vis Nuclear

Dumnezeu nu voteaza-n Senat
Dumnezeu n-a luptat in Irak
Prea ocupati cu distrugerea lumii oamenii sunt
Pe Dumnezeu nu-l ia nimeni in seama aici pe Pamant

Ref:Dumnezeu ne-a lasat...
Ne-a lasat sa ne facem de cap

Pe Isus l-au facut Superstar
Pe Dumnezeu l-au tiparit pe dolar
Religia e marketing de razboi
Oamenii-si fac cruce dar privesc in gol

Ref:Dumnezeu ne-a lasat...
Ne-a lasat sa ne facem de cap

Fara Credinta corabia Umana rataceste prin spatiu se apropie furtuna,
Se-ntuneca lumea
Totul se vinde se cumpara totul, banii sunt calea adevarul si viata, Isus nu mai vine....
Dumnezeu se mai uita o data spre lume ,nu e nimeni sa vada ca-ntinde o mana nu e nimeni s-auda ca soapta iubirii El ïnca ne-o spune?

Dumnezeu ne-a lasat...
Ne-a lasat sa ne facem de cap

Visurile - petale magice pe ranile inimii

Visurile isi merita imaginea de frumos, mister, bucurie..
atunci cand oricat de nebunesti ar parea, incerci sa faci ceva ca ele sa devina perle, petale magice pe ranile inimii; si altele, mai intelepte - sau poate si mai imposibile sa le ia locul astfel incat casuta inimii si a gandurilor tale sa devina un palat trainic.
Nu esti niciodata prea batran pentru a crede intr-un vis cu cel mai mare grad de imposibilitate.
Visurile nu se aleg in functie de capacitatile tale ; ele se aleg in functie de curaj si de nebunia de a le trece prin furtunile opozitiei cu aceeasi doza de optimism, ca atunci cand le-ai cules.
Daca cheia la usa dinaintea ta sta in atitudinea ta, nu ti-ai dori s-o gasesti cat mai repede?
Daca nu de oameni si imprejurari depind realizarile si binecuvantarile tale, atunci de ce astepti ca ele sa se schimbe? De ce astepti o alta serie de prieteni, colegi pentru a indrazni sa mergi mai departe in povestea asta numita viata?

*Pagina dupa pagina, dar totusi cu grija, intoarce-ma cu finete..nu ca si cum te-ai saturat de aceasta atingere, caci nu stii cum te voi surprinde, si poate chiar dupa o pagina plina, dupa care crezi ca va mai urma sigur ceva, va scrie doar...."Sfarsit!"

Fii atent sa nu fii tu, Cel ce visele isi uita

Cine-mi poate opri visul
Şi drumul meu spre pisc?
Popasurile-n vale
Sau sufletul meu trist?

Cine-mi fura azi din zambet
Si-mi aduce nori in ochi
Greul vietii? Povara de nevoi?
Sau toamna inimii plina de ploi?

De te-ntrebi cine-i de vina
De ce viata-ti nu se schimba?!
De ce nu vezi vreun miracol
Sa te scoata din rutina?
Fii atent sa nu fii tu
Cel ce visele isi uita
Cel ce nu stie sa creada
Cel ce nu se-avanta-n lupta.

Asteptam de multe ori o mana salvatoare, o intamplare care sa ne schimbe radical situatia actuala, avand impresia ca in mod sigur si pentru ceilalti a existat la un moment dat cineva care i-a scos din impas...
si te complaci in starea in care esti, doar pentru ca tu ai o scuza - aceea de a nu fi avut o astfel de persoana.
De cele mai multe ori raspunsul depinde de noi; el se afla ascuns in coltul zambetului nostru, si noi alegem, cat de des ii dam ocazia sa respire.

Esti unic

Probabil că atunci când mai e cineva care să te accepte aşa cum eşti,
în afară de tine..
îndrăzneşti să fii tu însuţi mai des..şi visele au două aripi.

Dar în aşteptarea acelei persoane va trebui să te târăşti?
Cred că ajutând pe alţii să zboare poţi contribui la formarea celeilalte aripi.

Stii ca esti unic.Si ai descoperit in tine daruri minunate.
Stii ca ai potential, desi parca nimeni din jurul tau nu-ti acorda increderea.
Stii ca esti frumos, si totusi nu ti-a mai spus nimeni asta de mult.
Te intrebi, oare cand vor putea ceilalti sa pretuiasca ceea ce esti?..

Cu oamenii e mai complicat.
Ca ei sa te vada valoros, trebuie sa-i faci sa se simta ei unici si valorosi, fara sa te astepti la reactii imediate din partea lor.
Fa asta, ca si cum, tu esti unic, daca-i faci si pe cei din jurul tau sa se simta la fel.

Not my steps

Where should I go
Where should I put my steps
'Cause it's feel like I'm gonna fall
And there's no one to catch me..
No one to hold my hand

Won't You carry me please
at least the next few steps
Won't You live for me please
at least the next few weeks?

Pânze...

Sunt atatea panze ce alearga la orizont
inaintea rasaritului...pregatind o noua zi..
prima sau ultima din viata unui om
cea mai fericita sau cea mai trista..
si totusi...
sigur acea zi va fi "cea mai" pentru cineva..
probabil de-asta nu s-a plictisit soarele niciodata sa rasara..

Oare ce-i vor atinge razele azi?
va vedea mai multa dragoste? imi va surprinde sufletul framantat?
Oare panzele de la orizont pregatesc "cea mai.." zi pentru mine?
As vrea sa cred..caci mi-au secat sperantele..
iar in stropii de dor sta sa se 'nece visul.
.ma lupt cu el de-atata vreme, nici macar nu stiu daca voi reusi sa il salvez,
e-o batalie crunta in fiecare zi..un risc enorm.
si totusi e-o scanteie ce nicidecum nu pot s-o sting..cu lacrimi, ura, indiferenta n-am cum..
am incercat, si cand credeam c-am reusit, o revedeam arzand..
Ce pot sa-i fac? Ce putere am eu s-o schimb cumva?
Nici-una..caci am o inima asa incapatanata..Cand o las libera, ea te alege din nou pe tine
si iar sunt dureroase zilele
Caci trece vremea..fara sa poti vedea ce vad si eu..fara sa pot vedea ce vezi si tu..
Oare azi..va aprinde rasaritul vreo scanteie si pentru tine?
Te vei trezi azi dimineata fiindu-ti dor?
Caci eu nu pot sa fac nimic..doar sa ma rog ca azi la rasarit panzele sa pregateasca
o inima noua si pentru tine..
si cred c-a inceput s-o teasa..

[intr-un tren..]

Am îngheţat în miez de vară

Caci numai în inima mea poate să
ninga iar în miez de vară

De data asta cristalele au colţuri ce mă dor..
Şi nu mai stiu de-ar trebui sa fug după un alt soare ..
Sau să-l caut pe cel de sub ninsoare...

Să mă trezesc dansând

Indreapta-mi pasii spre izvor
caci sunt slabiti de-atata cale,
Ii aud susurul in vale,
Si gem de dor...




Ma simt plantata-n loc pustiu,
Stancos si nisipos
Langa apa as vrea sa fiu,
Din nou sa ma adap.

N-am nici-o radacina,
sunt plimbata de vant.
As vrea sa am casa,
Langa raul cel Sfant.

Sa-mi mangaie somnul cu susurul bland,
Sa-mi picure inima..
Sa ma trezesc dansand!

When everything around me it's falling down, i'm falling too...but on my knees

Misterul ce m-a cucerit

"Ce fel de Salvator esti Tu, sa ai puterea sa Te cobori de pe crucea aceea,
sa nu mai induri nici-o vorba grea, nici-o palma, nici-o sulita patrunsa in trup, nici-un piron neindurator..si totusi sa ramai acolo intre talhari, pentru ca haina mea sa nu aiba nici-o pata din tot noroiul ce l-ar fi strans??

Ce fel de Rege esti Tu sa mori pentru ultimul om din regatul Tau??..

Ce fel de Tata esti Tu, sa ma poti numi Fiica?

Ce fel de Prieten esti Tu, sa-mi porti povara la fiecare drum?

Ce fel de Insotitor esti Tu sa Te incumeti sa pasesti alaturi de mine chiar si atunci cand pasul mi se indreapta spre Valea umbrei mortii?

Ce fel de Scriitor esti Tu, sa Te induri sa-mi scrii numele in cartea vietii??

Ce fel de iubit esti Tu, sa Te gandesti la mine inainte ca macar sa exist??

Ce fel de Creator esti Tu, sa-mi dai viata stiind ca faptele mele Te vor rastigni intr-o zi??

Ce fel de Parfum esti Tu sa ma imbeti de bucurie cu mirosul Tau??

Ce fel de Prajitura esti Tu, sa nu mai vreau nici-o alta pe lume dupa ce am gustat din Tine?

Ce fel de Inalbitor esti Tu sa-mi faci trecutul intunecat mai alb decat zapada?

Ce fel de Eliberator esti Tu, sa-mi dezlegi lanturile grele ale robiei ?

Ce fel de Negustor esti Tu, sa-mi redai mie,un condamnat la moarte pe merit, libertatea, in schimbul mortii Tale?

Ce fel de Doctor esti Tu, sa-mi vindeci trupul de vanataile pacatului si inima de-atata suferinta?

Ce fel de Balsam esti Tu sa-mi legi ranile fara sa ramana nici-o cicatrice?

Ce fel de Foc esti Tu de arzi in mine cu atata putere incat sa nu mai traiesc eu, ci Tu in mine?

Ce fel de Razboinic esti Tu incat sa inlaturi armate-ntregi de duhuri ce se razvratisera impotriva mea?

Ce fel de Primavara esti Tu sa-mi improspatezi fiinta in orice anotimp?

Ce fel de Atingere esti Tu, sa ma umpli de cea mai mare bucurie in mijlocul necazului?

Ce fel de Izvor esti Tu, sa imi potoleasca in sfarsit setea sufletului meu?

Ce fel de Putere esti Tu, sa schimbi blestemul abatut in calea mea in binecuvantare?

Ce fel de Cuceritor esti Tu incat sa ma indragostesc de Tine din nou si din nou in fiecare zi??

Ce fel de Dragoste esti Tu, incat nici-o alta sa nu ma mai poata implini?

Ce fel de Mister a patruns in lumea mea?..

L-ai cunoscut si tu? E dulcele Isus!"

Liniste..se scrie o poveste..

Te vad si asta-seara, aplecat peste masa de scris,
Adaugand inca un rand la povestea mea, sau poate o floricica..
Sunt uluita cum de fiecare data alegi cu grija o penita veche, cu care au fost scrise povestile de dragoste de mai demult..
Dar nu-mi pare rau..chiar daca merge mai greu..am siguranta ca va dura.. pana la urma..si eu sunt mai de moda veche cand vine vorba de dragoste, caci acum..daca alegi sa iubesti pe cineva o viata intreaga..esti un pic demodat..but who cares?..a iubi nu are limite..si nu poate fi niciodata prea mult..
Stiu ca de multe ori ti-am dat peste stilou, incercand sa scriu eu
povestea, crezand ca stiu ce-i mai bine pentru mine, dar Cine poate stii
cel mai bine daca nu Cel care cunoaste si cealalta inima..si nu numai
atat..dar care o si poate modela astefel incat sa se potriveasca.Am
incercat si sa Te grabesc..iti multumesc totusi ca ai refuzat sa ma lasi
pe mine scriitorul...un punct gresit si totul ar fi fost distrus.

De azi..fac liniste si Te las sa te concentrezi. Inchid usor usa camerei in care scrii si o pornesc cu pasi marunti spre atelierul de finisat inimi, sa fiu gata pentru cand scrisoarea va fi semnata,sigilata si stampilata...caci cine va mai putea atunci sta in calea implinirii planului Tau..cand povestea mea poarta semnatura: ISUS - cand are marca
1Corinteni 13 pe ea..si e parfumata cu miros de cer...?!?

Si acum se intamplă un lucru ciudat..cand ma gandesc la el...vad litera dupa litera scrise de cea mai aleasa mana,cu maiestria Printului Universului ...
si ma indragostesc din ce in ce mai mult de Tine !

Aş trăi ca îndrăgostit de dragoste

Click pe poză pentru a mări - articol din România Literară (2000-2001)